Tribunalul Cluj. Anulare parțială PUG Cluj-Napoca. Încadrare în intravilan. Analiza oportunității și a excesului de putere.

Tribunalul Cluj. Anulare parțială PUG Cluj-Napoca.

Tribunalul Cluj. Anulare parțială PUG Cluj-Napoca. Încadrare în intravilan. Analiza oportunității și a excesului de putere.

Intr-o hotărâre recentă a Tribunalului Cluj instanța a dispus anularea parțială a HCL nr. 493/2014 prin care s-a aprobat documentația „Actualizare plan Urbanistic General al mun. Cluj-Napoca” și obligarea Mun. Cluj-Napoca la emiterea unui act administrativ prin care să dispună reîncadrarea terenului reclamanților în intravilan și încadrarea în regimul urbanistic echivalent celui din PUG anterior (1999).

Prin acțiunea demarată am solicitat: (1) Anularea în parte a HCL 493 din data de 22.12.2014, având ca obiect aprobarea documentației “Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca”, cu privire la încadrarea in extravilan a imobilelor teren înscrise în CF nr. xxxx Cluj-Napoca si, respectiv, în CF nr. xxxxx Cluj-Napoca, situate în Cluj-Napoca; (2) Obligarea pârâților la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încadrarea imobilelor teren înscrise în CF nr. xxxx Cluj-Napoca si, respectiv, în CF nr. xxxxx Cluj-Napoca, situate în Cluj-Napoca, str. Oasului, în intravilanul mun. Clui-Napoca, iar din perspectiva reglementării urbanistice reîncadrarea în UTR echivalent celui din PUG anterior. 

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că aceste terenuri sunt situate într-o zonă care, anterior adoptării prezentului PUG, se afla parțial în intravilanul municipiului, existând și case edificate în zonă în baza reglementărilor de la acel moment. Mai mult decât atât, aceste terenuri se află într-o zonă cu o evidentă tendință de urbanizare.

Cu toate acestea, prin PUG 2014, fără o justificare care să fi fost adusă la cunoștința proprietarilor din zonă, acestea au fost plasate în extravilan, fapt care a avut consecințe drastice asupra dreptului de proprietate al tuturor titularilor imobilelor teren din zona respectivă.

În motivarea hotărârii de admitere a acțiunii, instanța a realizat o analiză detaliată a posibilității instanței de a se pronunța cu privire la oportunitatea unor acte administrative, precum Hotărârea de Consiliu Local prin care s-a aprobat Planul Urbanistic General.

În acest sens, instanța a reținut că asupra oportunității, administrației îi este recunoscută o marjă de apreciere, cu condiția să nu încalce normele de drept imperative şi să nu poată fi reținută o conduită excesivă şi abuzivă care să se încadreze în excesul de putere aşa cum este definit la art.2 alin.1 lit. n) din Legea nr.554/2004.

Dreptul de apreciere semnifică posibilitatea de a decide asupra oportunității unei atitudini sau acțiuni concretizată ulterior în emiterea ori adoptarea unui act administrativ care prin efectele produse va interveni asupra realității înconjurătoare în sensul modificării acesteia, modificare ce ar trebui să fie întotdeauna în acord cu interesul general şi cu respectarea drepturilor cetățenilor. În legislația actuală se admite, inclusiv în jurisprudență, că există posibilitatea unui control al actelor administrației sub aspectul oportunității ca cerință de valabilitate a actului administrativ pentru exces de putere. Limitele excesului de putere reglementat expres de Legea nr.554/2004 prin manifestarea dreptului de apreciere, aşa cum s-a relevat mai sus, sunt determinate, pe de o parte, de încălcarea de către autoritate a normelor ce reglementează competenta şi, pe de altă parte, de încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

În alte cuvinte, instanța poate cenzura un act administrativ sub aspectul oportunității, atunci când constată că acesta a fost emis cu exces de putere, prin încălcarea nejustificată a drepturilor cetățenilor.

În acest sens, în speță instanța a analizat dacă prin adoptarea noului PUG a fost sau nu afectat dreptul de proprietate al reclamanților în substanța lui. Or, în mod evident prin încadrarea terenurilor în extravilan, perspectiva reclamanților privind exploatarea şi exercițiul atributului material al dreptului de proprietate în ceea ce privește o parte din suprafața în discuție a fost radical schimbată prin noul PUG.

În concluzie, instanța a reținut că modificarea regimului urbanistic a terenurilor, în sensul încadrării în extravilan constituie o încălcare a dreptului de proprietate în contextul în care nu a fost avută în vedere tendința de dezvoltare a zonei. Așadar, instanța a reținut că stabilirea unui nou regim urbanistic al terenurilor din litigiu de către autoritatea publică care afectează în substanță dreptul de proprietate a bunului şi care nu este însoțit de garanții suficiente şi concrete de asanare a prejudiciului produs în patrimoniul acestora constituie un element de nelegalitate a actului administrativ cenzurabil de instanță pe terenul art. 2 alin. 1 lit. n, parte finală din legea nr.554/2004, fiind încălcate prevederile art. 46 alin. 4 din legea nr.350/2001.

Considerentele instanței reprezintă un instrument util în ceea ce privește stabilirea limitelor dreptului de apreciere a autorităților locale în materia adoptării documentațiilor de amenajarea teritoriului și de urbanism.

Ca urmare a pronunțării acestei hotărâri a Tribunalului Cluj, Consiliul Local a procedat la emiterea unei Hotărâri de Consiliu Local prin care a reîncadrat terenurile reclamanților în intravilan.

(Tribunalul Cluj – Secția Mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă și asigurări sociale – Senința Civilă nr. 2030/2022)

Scroll to Top